Ce sunt recenziile?

Cât am mai scris despre recenzii în ultimii trei ani...
Mi-e și rușine.
Încerc că explic oamenilor ce eu nu vreau să cred, deși știu că-i adevărat.
Și cum să înțeleagă cineva un asemenea paradox?
Dar eu continui să-mi dau toată silința să fiu clară și obiectivă.

Dar ce este o recenzie mai exact? 
Recenzia este o părere scrisă (publică) despre un lucru, un serviciu, o companie, un film etc.
Definiția simplă.

Definiția din dicționar - https://dexonline.net/definitie-recenzie
RECÉNZIE s.f. Scurtă dare de seamă sau prezentare cu caracter critic apreciativ, privitor la o lucrare literară, științifică, la un spectacol etc. [Gen. -iei. / cf. fr. recension, it. recensione, germ. Rezension, lat. recensio – recensământ]

Recenziile făcute de oameni cu greutate, cum ar fi criticii de artă, literari etc. pot distruge cariere și vieți sau exact opusul.

Multă lume se bazează pe recenzii ca să cumpere ceva, să vizioneze un film, să citească o carte etc.
Recenziile pozitive vând produsul - oricare ar fi el.

Ceea ce majoritatea dintre noi ignoră, poate intenționat - ne place să fim mințiți sau ne mințim singuri - este faptul că orice recenzie, chiar dacă făcută de un profesionist (critic de meserie, de exemplu), este o opinie personală.

Recenziile, în realitate, sunt păreri subiective bazate pe gust, stare de spirit, caracterul unei persoane, educație etc. 

Iată de ce o recenzie nu ar trebui să fie un vademecum al consumatorului.
Ce-ți place ție poate să nu placă altuia și/sau viceversa.
Din nefericire, puțini gândesc așa sau acționează pe baza acestui principiu.

Când ești nervos, trist, dezamăgit etc. tinzi să zici lucruri negative.
Am dreptate? 

Acum câțiva ani, nu vreau să zic ce film cu actori de renume primise „Zmeura de aur = Golden Raspberry Awards”.
Când am auzit de „premiul” ăsta, am vrut să-l vizionez să văd și eu ce porcărie era.
Și ce crezi? 
Mi-a plăcut.
Dar mult tare că și acum mi-l amintesc.
Și eu nu-mi amintesc decât filme din care am avut ceva de învățat.

Ai văzut vreodată „Adaptation” cu Nicholas Cage? 
Este un film recomandat scriitorilor (poeților etc.).
Are o notă destul de mare pe site-urile de specialitate (reviews).
A trebuit să-l văd.
N-am învățat decât cum să te plictisești de moarte. Dar știu că mulți l-au găsit educativ.

Aș putea să-ți dau mii de exemple în care un film/cântec/roman are nota 10 iar eu nu pot să-l suport.
Este normal. Gusturile sunt gusturi.

Dar una este să te uiți la un film care are recenzii proaste și alta este să te încumeți să citești o carte pe care trebuie să o cumperi.
În cât timp vizionezi un film și-n cât timp citești o carte? 

Cel mai rău este că mulți dintre noi nu știm că o sumedenie din recenziile din ziua de azi sunt „aranjate” sau... plătite.
Care în bani grei, care în servicii fel de fel ș.a.m.d.
Exemplu: Tu scrii o recenzie la un client de-al meu (rudă, prieten etc.) sau îmi faci un serviciu, eu îți scriu o recenzie ție sau oricui ai tu nevoie.

Și nu numai recenziile la cărți, dar și la filme, cântece etc.

Și trebuie să spun că și pe timpuri se făcea așa, dar nu știam noi.
Recenziile plătite, într-un fel sau altul, există de când lumea.
De aceea, o parte din autorii cu posibilități financiare au avut succes pe timpul vieții și nu post-mortem (ca mulți, prea mulți).
Asta-i valabil și pentru pictori, cântăreți, inventatori etc. Orice om care creează ceva.

Cu cât investești mai mulți bani în ceva, cu atât câștigi mai mulți.
Ai bani? 
Faci multă publicitate peste tot, angajezi „critici” și vestea circulă și recirculă.
Afaceri.
Ca autor, tu te pricepi la afaceri?
Eu nu. Deloc.
Iată de ce ai nevoie de agent sau de o campanie care să-ți promoveze munca.
Dar îți trebuie bani. Mulți.

Plata (în bani) a unei recenzii poate să fie destul de substanțială.
Caută online și vezi singur.
Cum mi-am început cariera de autor în Anglia, credeam că acolo costă mai mult decât la noi.
Ieri am dat peste un site românesc care cere 79 de euro pentru o recenzie.
Oare de când românii câștigă euro?

Discursul este lung și foarte polemic.
Sunt sigură că mi-am ridicat în cap o groază de cititori și scriitori.
Cititori sentimentali și onești.
Scriitori care nu au plătit pentru publicitate și recenzii și totuși sunt cunoscuți și au mare succes.
Dar oare au ajuns acolo singuri? 
Cinstit.

Ca autor, aș vrea ca toate cărțile mele să primească recenzii pozitive cu maximul de stele: 5 din 5.
Știu că asta este imposibil, pentru că fiecare dintre noi simte, gândește și reacționează în mod diferit.
Și mai știu că nu sunt nici cea mai bună scriitoare care a existat vreodată.

Ce sunt recenziile? post de Cristina G.
Dar știi vorba aia:
Pentru lume ești nimeni, dar pentru cineva ești lumea-ntreagă. 
Îmi pun sufletul în orice fac. Că scriu o carte, un blog post, lucrez pământul, fac de mâncare, o spăl pe mama...
N-are cum să nu mă doară inima când cititorii care nu mă apreciază găsesc timpul să-și facă cunoscută părerea. Subiectivă.  În public.
Și dacă n-aș ști adevărul dureros și nedrept despre recenzii.

Te rog să iei aminte că nu vorbim de recenzii oneste sau false ci despre păreri personale. Plătite sau nu.

Nu împiedic pe nimeni să-și spună părerea despre munca mea, dar mi-ar plăcea ca un cititor să încalce papucii unui scriitor când face asta.
„Fă altuia cum ai vrea să ți se facă ție.”

Utopie.

Scriitorii se tem de recenzorii de meserie, dar se tem și de cei amatori.
Dacă ești iubitor de lectură familiarizat cu navigarea pe net (sau scriitor, poet etc.) știi că sunt multe bloguri și persoane - unele mai cunoscute decât altele - care fac recenzii la cărți cu mare fast.
Există emisiuni la radio și la TV, podcast-uri pe YouTube și alte canale de acest gen etc. care se ocupă exclusiv de asta.
Scriitorii sau agenții lor (dacă au) trimit munca lor acestor oameni, special pentru asta.
Așa își promovează artiștii munca.
Aș fi vrut să fac și eu asta cu 14 nuanțe de roșu, dar mi-a fost groază.
Tremur numai la gândul.
Memoriile mele din copilăria comunistă merită să fie citite, dar dacă un recenzor amator sau, mai rău, profesionist vorbește rău despre ele, vor fi date uitării.
Măcar așa unii tot le citesc.
E nedrept, dar asta-i lumea în care am trăit, trăim și vom trăi.


Eu nu sunt fan Harry Potter, de exemplu. Eram prea bătrână când a văzut lumina tiparului. N-am rezonat cu povestea deloc, deși îmi plac cărțile și filmele de fantezie.
Nu știu de ce. Se întâmplă. Nu este prima dată.
Dar când vorbesc despre această poveste zic că J.K.Rowling este un geniu absolut.
Și când a ieșit nu scriam și nu bănuiam impactul pe care îl au recenziile asupra unui „produs”.

Recenziile nu spun numai cum este produs (d.p.d.v. personal), dar și cum este și persoana care-și spune părerea în public. 
Spune-mi ce recenzii lași, ca să-ți spun cum ești. 

Niciun comentariu

Întrebările și opiniile sunt binevenite, chiar dacă sunt critice.
Respect este cuvântul de ordine.
Toate comentariile sunt moderate: dacă conțin spam, limbaj licențios, ofense și atacuri la persoane, nu vor fi publicate.
Mulțumesc și spor la muncă.